De ce este important premiul NOBEL pentru Medicină pe 2018?


Autor: Marc Ulieriu

La începutul lunii octombrie, Comitetul NOBEL din cadrul prestigiosului Institut Karolinska a desemnat câștigătorii premiului NOBEL pentru Medicină pe 2018 în persoana a doi cercetători, recompensați pentru descoperirile lor foarte importante în terapia anti-cancer.

Americanul James P. Allison și japonezul Tasuku Honjo au fost recompensați cu cea mai înaltă distincție științifică contemporană pentru descoperirile lor în domeniul capacității sistemului imunitar de a ataca celulele canceroase prin intermediul unor mecanisme ce au la bază niște proteine.

Cancerul ucide anual milioane de oameni și este una dintre cele mai mari provocări ale medicinei contemporane.

Prin stimularea capacității sistemului nostru imunitar de a ataca celulele tumorale, cei doi laureați din acest an ai Premiului Nobel pentru Medicină au stabilit un principiu complet nou pentru terapia anti-cancer. Practic, aceștia au descoperit cum poate fi activat sau încetinit sistemul imunitar al oamenilor pentru a fi eficient în lupta împotriva cancerului.

James P. Allison - Premiul Nobel in MedicinaÎn vârstă de 70 de ani, specialistul în imunologie James P. Allison este profesor și președinte al departamentului de imunologie și director executiv al platformei de imunoterapie la M. D. Anderson Cancer Center din cadrul Universității Texas din Houston, SUA, dar și director al consiliului științific al Institutului de cercetare a cancerului din New York. În ultimele trei decenii, Allison a studiat o proteină care funcționează ca o frână în sistemul imunitar. În cele din urmă, profesorul a descoperit o metodă de a acționa această proteină astfel încât să determine celulele imunitare să atace tumorile.

La începutul anilor ’90, Allison a fost captivat de proteina CTLA-4 din celulele T. Americanul a fost unul dintre puținii oameni de știință care au observat că CTLA-4 funcționează ca o frână asupra celulelor T. Alte echipe de cercetare din SUA și din lume exploraseră anterior acest mecanismul ca țintă în tratamentul bolilor autoimune, însă Allison a venit o idee cu totul diferită. Profesorul american a început să investigheze dacă blocarea CTLA-4 ar putea decupla frâna care acționa asupra celulelor T și ar elibera sistemul imunitar pentru a ataca celulele canceroase.

Allison și colaboratorii săi au efectuat un prim experiment la sfârșitul anului 1994, iar rezultatele au fost spectaculoase: șoarecii cu cancer au fost vindecați prin acest tratament. În ciuda interesului mic din partea industriei farmaceutice, Allison și-a continuat eforturile intense de a transpune și dezvolta experimentele într-o terapie anti-cancer pentru oameni. Rezultatele promițătoare nu s-au lăsat așteptate: în anul 2010, un studiu clinic important a relevat efecte pozitive la pacienții cu melanom avansat, un tip de cancer de piele. La câțiva pacienți din cadrul studiului, cancerul a dispărut total.

Imunologul japonez Tasuku Honjo, în vârstă de 76 de ani, este director general adjunct și profesor la Institutul universitar pentru studii avansate din Kyoto, Japonia, și profesor la Universitatea din Kyoto. Honjo a descoperit, de asemenea, proteine în sistemul imunitar care au funcție de încetinire, dar cu alt mecanism de acțiune față de descoperirea lui Allison.

Tasuku Honjo - Premiul Nobel in MedicinaÎn anul 1992, cu câțiva ani înainte de descoperirea lui Allison, profesorul Honjo a descoperit PD-1, o proteină de pe suprafața celulelor T. În urma experimentelor efectuate de-a lungul anilor în laboratorul său de la Universitatea din Kyoto, japonezul a ajuns la concluzia că PD-1 funcționează și ea ca o frână asupra celulelor T, dar acționează printr-un mecanism diferit față de proteina CTLA-4. Experimentele pe animale efectuate în Japonia au fost de succes, la fel și rezultatelor în rândul pacienților cu cancer. Un studiu clinic din 2012, desfășurat la Kyoto, a demonstrat eficacitatea clară în tratamentul pacienților cu diferite tipuri de cancer. Mai mult de atât, pacienții cu cancer metastatic, considerat netratabil, au indicat o posibilă vindecare.

Cancerul cuprinde o serie largă de afecțiuni diferite caracterizate prin proliferarea necontrolată a celulelor anormale cu capacitate de răspândire în organele și țesuturile sănătoase. Numeroase abordări terapeutice sunt disponibile astăzi pentru tratamentul cancerului: intervenții chirurgicale, tratament cu hormoni, transplant de măduvă sau radiații, radioterapie și HIFU – precum cele disponibile la Bio Terra Med – HIFU Centre din București. O parte a acestora au fost premiate, în trecut cu premii Nobel, însă cancerul avansat rămâne o provocare a medicinei moderne, fiind extrem de dificil de tratat. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, oamenii de știință au constatat că activarea sistemului imunitar ar putea fi o strategie pentru atacarea celulelor tumorale. Progresele științifice au fost remarcabile, dar încercările de a dezvolta noi strategii generalizabile împotriva cancerului s-au dovedit foarte dificile până la descoperirile lui Allison și Honjo care constituie un punct de reper în terapiile anti-cancer.

Ce este CTLA-4?

CTLA-4 (acronim pentru Cytotoxic T-Lymphocyte-Associated protein-4 / proteina 4 asociată limfocitelor T citotoxice) este o moleculă exprimată pe suprafața limfocitelor T auxiliare care acționează ca un inhibitor puternic al activării lor.

Limfocitele T auxiliare intervin în răspunsul imun ca urmare a prezenței celulelor infectate sau a celulelor tumorale. Acestea sunt activate atunci când receptorii lor TCR (T cell receptor), recunosc peptidele derivate din proteinele virale sau tumorale asociate cu moleculele HLA ale complexului major al histocompatibilității de pe suprafața celulelor prezentatoare de antigen. Această activare este împiedicată de CTLA-4.

Limfocitele T auxiliare sunt stimulate atunci când CTLA-4 este inhibat. De aici a apărut ideea utilizării în doze terapeutice a unui anticorp monoclonal specific care inhibă CTLA-4 și, prin urmare, stimulează răspunsul antiviral sau anti-tumoral al limfocitelor T. Un astfel de anticorp, ipilimumabul, s-a dovedit a fi eficient în tratamentul melanomului metastatic – medicamente pe baza sa fiind disponibile în prezent inclusiv în România.

Ce este PD-1?

PD-1 (acronim pentru Programmed cell death Protein 1 / proteina 1 a morții programată a celulelor), este o proteină, exprimată pe suprafața limfocitelor T activate, care funcționează ca receptor pentru liganzii PD-L1 și PD-L2 prezenți pe suprafața celulelor tumorale – legarea acestui receptor la acești liganzi inhibă procesul imunitar.

Receptorul PD-1, ca și CTLA-4, inhibă răspunsul anti-tumoral al limfocitelor T. El este codificat de gena PDC1 prezentă pe cromozomul 2. Anticorpii monoclonali care țintesc proteina PD-1 stimulează răspunsul anti-tumoral al limfocitelor T.

Mai mulți anticorpi monoclonali au fost utilizați în studiile terapeutice pentru tratamentul diferitelor tipuri de cancer (melanoame, cancere renal, cancere pulmonare cu celule mici) cu rezultate promițătoare; în prezent, medicamente bazate pe acești anticorpi sunt disponibile și în România.

Despre premiile Nobel

Premiile Nobel pentru medicină, fizică, chimie, literatură și pace sunt decernate din anul 1901, iar din 1968 se acordă și Nobel-ul pentru economie. Premiile Nobel au recompensat, între 1901 și 2017, un număr de 892 de persoane și 24 de organizații.

Premiile Nobel au fost înființate din voința inventatorului dinamitei, savantul și industriașul suedez Alfred Nobel (1833-1896), printr-o clauză menționată în testamentul pe care acesta l-a redactat la Paris, în 1895, cu un an înainte de a muri.

În 2017, premiul Nobel pentru medicină a fost acordat cercetătorilor Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash și Michael W. Young, „pentru descoperirile lor în ceea ce privește mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian”.

Anul acesta, fiecare premiu Nobel vine cu un cec în valoare de nouă milioane de coroane suedeze (870.000 de euro).

Laureații își vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm și la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.

Premiul Nobel pentru literatură pe 2018 va fi acordat anul următor, concomitent cu același premiu pentru 2019, în urma unui scandal sexual din cadrul Academiei Suedeze.

De-a lungul istoriei, doi laureați au refuzat distincția – francezul Jean-Paul Sartre a refuzat premiul pentru literatură în 1964, iar premierul vietnamez Le Duc Tho a refuzat să împartă premiul pentru pace, în 1973, cu secretarul de stat american Henry Kissinger.

Adolf Hitler a interzis unui număr de trei laureați germani să primească premiul – Richard Kuhn (chimie, 1938), Adolf Butenandt (chimie, 1939) și Gerhard Domagk (medicină, 1939) –, iar URSS l-a obligat pe Boris Pasternak să refuze premiul pentru literatură în 1958.

Trei laureaţi se aflau la închisoare în momentul în care premiul a fost anunțat: pacifistul și jurnalistul german Carl von Ossietzky (1935), opozanta birmană Aung San Suu Kyi (1991) și disidentul chinez Liu Xiaobo (2010). Aung San Suu Kyi a mers pe 16 iunie 2012 la Oslo unde a putut să își prezinte discursul de acceptare a premiului Nobel, la peste 20 de ani după atribuirea acestuia.

La 17 ani, pakistaneza Malala Yousafzai a devenit cel mai tânăr laureat al premiului Nobel. A primit, în 2014, premiul Nobel pentru pace, pe care l-a împărțit cu activistul indian Kailash Satyarthi.

sura: nobelprize.org

© Bio Terra Med 2016. BIO TERRA MED S.R.L. J40/3308/2001 C.U.I: 13798304. Sediu: Calea Grivitei, nr. 3, sect. 1, Bucuresti. P.L. Str. Pictor I. Negulici, nr. 27, Sect. 1, Bucuresti. Iban: RO87INGB0000999904552137 BANCA: ING Bank. Cap. social: 1215000 lei