Ghidul pentru evaluarea statusului vitaminei D la adulți

09/11/2020 0
KIDS-MOVEMENT-NUTRITIE-main-e1582479622632.jpg

Dacă nu ați urmărit încă scurtul interviu cu doamna Dr. Adriana Nae despre vitamine și minerale – din ce alimente le luăm, mai ales în sezonul rece, puteți să-l urmăriți aici.

În continuare vă prezentăm „Ghidul pentru evaluarea statusului vitaminei D la adulți” așa cum a fost el publicat în Monitorul oficial.

Ministerul Sănătății

Ghidul pentru evaluarea statusului vitaminei D la adulţi

din 09.08.2019

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 773 din 24/09/2019

Introducere

    Vitamina D este o vitamină liposolubilă care este prezentă în mod natural în foarte puţine alimente, adăugată altora şi disponibilă ca supliment alimentar. Este de asemenea produs endogen la nivelul tegumentului sub efectul razelor ultraviolete (UV).

    Sursele de vitamină D din hrană sunt: peştele gras, uleiul de ficat de peşte (cod), dar în cantităţi mari există riscul intoxicării cu vitamina A, ciupercile, gălbenuşul de ou şi ficatul (conţin în mod natural vitamina D), dar şi produsele îmbogăţite artificial cu vitamina D (cerealele pentru mic dejun, sucul de portocale, laptele formulă etc.).

    Sursa principală de vitamina D este însă pielea, sinteza vitaminei D la nivelul tegumentelor fiind dependentă de o serie de factori geografici (latitudine, anotimp, gradul de însorire şi de poluare) şi personali (timpul petrecut în aer liber, vârstă, compoziţie corporală, gradul de pigmentare a pielii, factori genetici).

    În funcţie de sursă, vitamina D (calciferolul) se găseşte sub formă de ergocalciferol (vitamina D2) – sintetizat predominant în plante sub acţiunea luminii UV şi colecalciferol (vitamina D3) – sintetizat la nivelul pielii (în stratul profund al epidermei şi în derm).

Vitamina D obţinută din expunerea la soare, alimente şi suplimente este ulterior supusă la două reacţii de hidroxilare în organism pentru activare. Prima are loc în ficat şi transformă vitamina D în 25-hidroxivitamina D [25 (OH) D], cunoscută şi sub denumirea de calcidiol. A doua apare în primul rând în rinichi şi formează 1,25-dihidroxivitamina D [1,25 (OH) 2D] activă biologic, cunoscută şi sub denumirea de calcitriol [1].

Rolul vitaminei D în organism

Vitamina D activă promovează absorbţia calciului din intestin şi menţine concentraţii serice adecvate de calciu şi fosfat pentru a permite mineralizarea normală a osului şi pentru a preveni tetanica hipocalcemică. Este, de asemenea, necesară pentru creşterea şi remodelarea oaselor. În absenţa unor niveluri adecvate de vitamina D apar deformări osoase cu alterarea creşterii şi dezvoltării scheletale la copii (rahitismul carenţial) sau scăderea gradului de mineralizare osoasă cu dureri şi fragilitatea acestora la adulţi (osteomalacie). Prin creşterea reactivă a parathormonului endogen, deficitul de vitamină D duce la hiperparatiroidism secundar cu creşterea resorbţiei osoase care contribuie la osteoporoză.

În afara efectelor osoase, vitamina D are şi alte roluri în organism, incluzând modularea creşterii celulare, funcţia neuromusculară, modularea imunităţii şi reducerea inflamaţiei (1,3,4). Multe gene care codifică proteinele care reglează proliferarea, diferenţierea şi apoptoza celulelor sunt modulate în parte de vitamina D [1]. Multe celule au receptori ai vitaminei D, iar unele convertesc 25 (OH) D la 1,25 (OH) 2D.

Evaluarea statusului vitaminei D

Concentraţia serică de 25 (OH) D este cel mai bun indicator al statusului vitaminei D. Aceasta reflectă rezerva de vitamina D ce le include atât pe cea produsă pe cale cutanată, cât şi pe cea obţinută din alimente şi suplimente [1] şi are un timp de înjumătăţire plasmatică de circa 15 zile [5]. 25 (OH) D serică funcţionează ca un marker al rezervei de vitamina D şi, într-o măsură semnificativă serveşte şi ca biomarker al efectului (adică în ceea ce priveşte starea de sănătate sau rezultatele) [1]. Nivelurile serice 25 (OH) D nu indică cantitatea de vitamină D stocată în ţesuturile corpului.

    Spre deosebire de 25 (OH) D, 1,25 (OH) 2D circulant nu este, în general, un bun indicator al stării vitaminei D deoarece are un timp de înjumătăţire scurt de 15 ore şi concentraţiile serice sunt strict reglementate de hormonul paratiroidian şi fosfat [5]. Nivelurile de 1,25 (OH) 2D nu scad, de obicei, până când deficitul de vitamina D nu este sever [2,6].

    Valorile anormale ale 25 (HO) D serice nu sunt unanim recunoscute, dar sunt luate ca referinţă valorile care sunt asociate cu absenţa stimulării resorbţiei osoase sub efectul creşterii PTH.

    Pe baza analizei datelor privind necesarul de vitamina D, un comitet al Institutului de Medicină al SUA a concluzionat că persoanele prezintă risc de deficit de vitamină D la concentraţii serice de 25 (OH) D < 30 nmol/l (< 12 ng/ml). Unele sunt potenţial expuse riscului de inadecvare la niveluri cuprinse între 30-50 nmol/l (12-20 ng/ml). Practic, toate persoanele au suficientă vitamină D la niveluri >= 50 nmol/l (>= 20 ng/ml) ale concentraţiei de 25 (OH) D; comisia a declarat că 50 nmol/l este nivelul serului 25 (OH) D care acoperă necesităţile a 97,5% din populaţie. Concentraţiile plasmatice > 125 nmol/l (> 50 ng/ml) sunt asociate cu efecte adverse potenţiale.

    Ghidul Societăţii Endocrine din SUA face referire la limita de 30 ng/ml a 25 HO vitaminei D serice peste care niciun subiect nu are semne clinice de osteomalacie.

    Rezumând, nivelul de 20 ng/ml este sugerat de ambele ghiduri ca fiind un nivel peste care majoritatea covârşitoare (99% conform Institutului de Medicină al SUA, respectiv 92% conform Societăţii Endocrine din SUA) are nivel suficient de vitamina D. Nivelul sub 10 ng/ml corespunde unui deficit sever cu probabilitate mare de afectare semnificativă a absorbţiei calciului, dar şi unei asocieri cu mortalitate crescută de orice cauză.

Consecinţele deficitului de vitamină D

    Osteomalacia reprezintă mineralizarea osoasă anormală a osului deja format şi, deşi coexistă în cazul rahitismului, termenul este utilizat de obicei pentru perioada de vârstă în care creşterea osului s-a încheiat. Diagnosticul se pune pe baza istoricului, examenului fizic, evaluării biochimice, examenului radiologic şi biopsiei osoase cu marcaj cu tetraciclină.

Deficitul de vitamina D este un sindrom clinic care asociază osteomalacie, osteopenie sau osteoporoză, deficit de forţă musculară, risc crescut de căderi şi fracturi de fragilitate. În plus, deşi legătura cauzală este încă dezbătută, deficitul de vitamina D se poate asocia cu o rată crescută a mortalităţii din orice cauză, cu risc mai mare de boli ca diabet zaharat, neoplazii, boli autoimune.

Prevalenţa deficitului de vitamină D la adulţi

    Datele disponibile pentru populaţia din România sugerează o prevalenţă între 40 şi 75% la copii, adulţi cu osteoporoză, persoane vârstnice (peste 60-70 de ani), cu variaţii mari intersezoniere la subiecţi cu factori de risc sau care asociază alte comorbidităţi.

Factorii de risc pentru deficitul de vitamină D sunt următorii:

Expunerea inadecvată la soare

Lipsa activităţilor în aer liber

Acoperire extensivă a pielii cu îmbrăcăminte Folosire extensivă a protecţiei cutanate anti UV Poluare

Expunere prin geam

Nivel ambiental scăzut de radiații UV

Latitudine nordică

Anotimpul rece

Fereastra de expunere redusă la mijlocul zilei

Aport scăzut de vitamină D

Absenţa suplimentelor cu vitamină D

Absenţa alimentelor fortificate

Intoleranţa la lactoză

Status socioeconomic

Medicamente care afectează metabolismul vitaminei D

Anticonvulsivante

Rifampicina

Glucocorticoizi

Medicaţie antiretrovirală

Factorii biologici

Piele închisă la culoare

Sindroame malabsorbative

Insuficienţa renală cronică

Obezitate

Sarcină/Alăptare

Hrănire exclusiv la sân

Vârsta înaintată

Profilaxia deficitului de vitamină D se face prin:

– expunerea la soare (conţinutul UVB al luminii solare depinde de latitudine şi sezon);

– suplimentarea cu vitamină D;

– fortificarea strategică a alimentelor obişnuite;

– aport normal de calciu.

Necesitatea profilaxiei deficitului de vitamină D în populaţia românească este dată de:

– poziţionarea geografică în zona paralelei 45, cu fereastra de expunere la radiaţiile UV restrânsă la câteva ore în mijlocul zilei în sezonul rece, cu variaţii sezoniere documentate ale nivelurilor serice de vitamină D în populaţia generală. Astfel, prevalenţa deficitului de vitamină D creşte de la 40% vara la 70% iarna;

– nu există program naţional de fortifiere a unor alimente strategice cu vitamină D.

În conformitate cu ghidurile actuale, se recomandă ca în populaţia adultă suplimentarea cu vitamină D să se facă:

– la persoanele cu risc crescut individualizat, pe baza unei strategii de evaluare;

– pe durata anotimpului rece la persoanele sănătoase, cu expunere normală la soare.

Screeningul pentru depistarea deficitului de vitamină D

Nu este recomandat screeningul deficitului de vitamină D în populaţia generală, de adulţi asimptomatici, dar majoritatea societăţilor de profil şi a ghidurilor naţionale recomandă evaluarea statusului vitaminei D la grupe cu risc crescut.

În principiu, se propune măsurarea 25 OHD în cazul bolilor în care un nivel-ţintă al concentraţiilor de 25 OHD este asociat cu un nivel suficient de dovezi cu rezultate mai bune şi când această concentraţie-ţintă este dificil de atins fără măsurarea anterioară (sau poate fi depăşită în cazul în care sunt furnizate doze mari).

Grupele de risc la care se recomandă măsurarea 25 HO a vitaminei D serice sunt următoarele:

Grupa de risc

Expunere scăzută la UV

Piele închisă la culoare

Fotosensibilitate

Folosire creme-ecran sau îmbrăcăminte extinsă

Afecțiuni ale aparatului locomotor

Fracturi de fragilitate

Osteomalacie

Osteoporoză

Căderi frecvente prin afectarea forţei musculare

Tulburări de metabolism fosfocalcic

Fracturi de fragilitate

Osteomalacie

Osteoporoză

Căderi frecvente prin afectarea forţei musculare

Terapii cronice

Terapia corticosteroidă cronică

Tratamentul cu ketoconazol

Antiretrovirale

Antiepileptice

Maldigestia și malabsorbția

Sindroame de malabsorbţie şi maldigestie Fibroza chistică

Boala inflamatorie cronică intestinală Intervenţii de chirurgie metabolică

Afecțiuni hepatice

Insuficienţa hepatică,

Colestaza,

Post transplant

Afecțiuni renale

Insuficienţa renală,

Status post transplant,

Nefrocalcinoză

Afecțiuni endocrine

Hipo/Hiperparatiroidism

Hiper/Hipotiroidism

Diabet zaharat

Deficitul de hormon de creştere

Anorexia nervoasă

Poliendocrinopatii autoimune

Alterarea statusului nutrițional

Obezitate

Cașexie

Alergiile

Astmul

Dermatitele atopice

Autoimunopatii

Bolile de colagen

Artrita reumatoidă

Afecţiuni auotimune ale tegumentelor

Diabet zaharat tip I

Tiroidita Hashimoto

Alte boli autoimune

Neoplazii

Neoplazii sanguine

Malignitatea sistemului limfatic şi a altor organe

Tumori şi status postterapie oncologică (chimio/radioterapie)

Afecțiuni cardiovasculare

Boala cardiacă ischemică

Hipertensiunea arterială

Tulburări metabolice

Diabet zaharat de tip II

Sindrom metabolic

Insulinorezistența

Determinarea concentraţiei serice a 25 (OH) D

    Concentraţia serică de 25 (OH) D – forma principală măsurabilă a metabolitului vitaminei D – indică statusul vitaminei D. Concentraţia totală de 25 OH vitamina D reflectă provenienţa vitaminei D din ambele surse: cutanate şi orale.

Concentraţia serică a 25 (OH) D este exprimată în nanograme pe mililitru sau nanomoli per litru (1 ng/ml = 2,5 nmol/l).

    Metode analitice recente sunt, în general, aplicate de platforme complet automatizate utilizate în laboratoarele clinice de rutină. Pentru testarea de rutină/clinică a 25 (OH) D se recomandă metode care măsoară atât 25 (OH) D2 şi 25 (OH) D3, dând o concentraţie totală serică a 25 (OH) D cu un coeficient de variaţie intra-assey mai mic de 5% şi un coeficient de variaţie inter-assay mai mic de 10%.

    Statusul vitaminei D este exprimat în funcţie de nivelurile serice ale 25 (OH) vitaminei D (1) (factorul de conversie este 1 ng/ml = 2,5 nmol/l):

– deficienţă = 25-50 nmol/l = 10-20 ng/ml;

– deficienţă severă < 25 nmol/l = 10 ng/ml;

– toxic – niveluri serice de 25 OH vitamină D > 250 nmol/l = 100 ng/ml, cu hipercalcemie, hipercalciurie, valori supresate ale parathormonului.

Suplimentarea cu vitamină D

La persoanele adulte, asimptomatice, care nu se încadrează în grupele de risc menţionate mai sus, se recomandă suplimentarea cu 600-1000 UI vitamină D în sezonul rece, fără a fi necesară măsurarea nivelurilor serice.

La categoriile de risc de deficit de vitamina D – la care s-a menţionat efectuarea determinării concentraţiei serice a 25 (OH) D -suplimentarea cu vitamina D trebuie iniţiată şi monitorizată în funcţie de valoarea concentraţiei 25 OHD, astfel încât nivelurile serice să se menţină peste 30-50 ng/ml.

Managementul în funcţie de statusul vitaminei D (2) este următorul:

Nivelurile serice de 25 OH vitamină D

Statusul vitaminei D şi management

< 25 nmol/l (10 ng/ml)

Deficit sever

Trebuie prescris tratament (vezi mai jos) şi doze de menţinere ulterior.

25-50 nmol/l (10-20 ng/ml)

Deficit ușor

1. Oferiți sfaturi privind expunerea la soare și dieta.

2. Pentru pacienții simptomatici sau cu un risc deosebit de mare de a dezvolta manifestări clinice se va prescrie tratament ca și pentru deficitul sever.

3. Pentru toți ceilalți pacienți se recomandă suplimentare cu vitamina D 600—1.000 UI/zi continuă.

Acest lucru trebuie continuat dacă se menține factorul de risc.

4. Asigurați-vă că aportul de calciu din dietă este adecvat. Retestarea nu este necesară în mod normal dacă persoana este asimptomatică și este compliantă la terapia cu vitamină D.

50 nmol/l (> 20 ng/ml)

Suficient

Reasigurare şi consiliere privind expunerea în condiţii de siguranţă la soare şi suplimentare în sezonul rece 600-1.000 UI/zi

    Tratamentul deficitului sever se face cu doze zilnice de vitamină D adaptate în funcţie de nivelul seric, astfel încât să se atingă un nivel minim de 20 ng/ml în aproximativ 3 luni.

    În general, pentru fiecare 100 UI (2,5 mcg) vitamină D administraţi, valorile de 25 (OH) vitamină D cresc cu 1 ng/ml, dar cu o mare variaţie individuală care depinde de mai mulţi factori:

– concentraţia iniţială de 25 (OH) vitamină D;

– greutatea pacientului;

– adaptarea dozei în funcţie de complianţă;

– tipul de vitamină D administrată (D2 sau D3);

– funcţia renală;

– factori genetici;

– evaluarea incorectă a valorii de 25 (OH) vitaminei D.

Calea de administrare: studiile au arătat că valorile optime ale 25 OHD serice se obţin mai repede în cazul administrării orale comparativ cu cea intramusculară (i.m.) (1); dozele stoss (depozit) sunt mai frecvent asociate cu risc de hipercalcemie (1); dozele intramusculare se preferă în sindroamele de malabsorbţie.

    Exemplificare practică a suplimentării unui deficit sever de vitamină D până la atingerea concentraţiei-prag de 20 ng/ml: vitamină D 2.000-10.000 UI/zi 4-6 săptămâni sau 50.000 UI/săptămână, 8 săptămâni, sau o singură administrare orală/i.m. de minimum 150.000 UI cu asociere de calciu elementar în doze variabile în caz de hipocalcemie.

Reevaluarea 25 (OH) D în cazul deficitului sever se va face după 3-4 luni, apoi monitorizare anuală dacă se menţin factorii de risc.  După documentarea unui nivel seric de minimum 20 ng/ml se va trece pe doze de menţinere de 600-1.000 UI/zi cronic. 

____________________________________________

Bibliografie

  1. Gaksch M, Jorde R, Grimnes G, Joakimsen R, Schirmer H, Wilsgaard T, et al. (2017) Vitamin D and mortality: Individual participant data meta-analysis of standardized 25-hydroxyvitamin D in 26916 individuals from a European consortium. PLoS ONE 12(2): e0170791. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0170791
  2. Munns CF, Shaw N, Kiely M, Specker BL, Thacher TD, Ozono K, Michigami T, Tiosano D, Mughal MZ, Makitie O, Ramos- Abad L, Ward L, DiMeglio LA, Atapattu N, Cassinelli H, Braegger C, Pettifor JM, Seth A, Idris HW, Bhatia V, Fu J, Goldberg G, Savendahl L, Khadgawat R, Pludowski P, Maddock J, Hypponen E, Oduwole A, Frew E, Aguiar M, Tulchinsky T, Butler G, Hogler W. Global Consensus Recommendations on Prevention and Management of Nutritional Rickets. Horm Red Paediatr 2016;85:83-106
  3. Corby Clinical Commissioning Group, Kettering, General Hospital NHS Trust, Nene Clinical Commissioning Group, Northampton General Hospital NHS Trust, Northamptonshire Healthcare Foundation Trust- Guidelines for the Treatment and Prophylaxis of vitamin D deficiency in children and adolescents
  4. Practical guidelines for the supplementation of vitamin D and the treatment of deficits in Central Europe – recommended vitamin D intakes in the general population and groups at risk of vitamin D deficiency – Paweł Płudowski et al. Endokrynologia Polska DOI: 10.5603/EP.2013.0012 Tom/Volume 64; Numer/Number 4/2013 ISSN 0423-104X
  5. Practical guidelines for the supplementation of vitamin D and the treatment of deficits in Central Europe – recommended vitamin D intakes in the general population and groups at risk of vitamin D deficiency – Paweł Płudowski et al. Endokrynologia Polska DOI: 10.5603/EP.2013.0012 Tom/Volume 64; Numer/Number 4/2013 ISSN 0423-104X
  6. Practical guidelines for the supplementation of vitamin D and the treatment of deficits in Central Europe – recommended vitamin D intakes in the general population and groups at risk of vitamin D deficiency – Paweł Płudowski et al. Endokrynologia Polska DOI: 10.5603/EP.2013.0012 Tom/Volume 64; Numer/Number 4/2013 ISSN 0423-104X
  7. Michael F. Holick The vitamin D deficiency pandemic: Approaches for diagnosis, treatment and prevention, Rev Endocr Metab Disord published online may 2017
  8. Ross AC, Manson JE, Abrams SA, et al. The 2011 report on dietary reference intakes for calcium and vitamin D from the Institute of Medicine: what clinicians need to know. J Clin Endocrinol Metab. 2010;96(1):53-8
  9. D Grigorie, A Sucaliuc, M Ivan, E Neacsu, O Popa/- Acta Endocrinologică (buc), 2008 High prevalence of vitamin D deficiency in 1048 Romanian women with postmenopausal osteoporosis
  10. Chirita-Emandi A, Socolov D, Haivas C, Calapiş A, Gheorghiu C, Puiu M (2015) Vitamin D Status: A Different Story in the Very Young versus the Very Old Romanian Patients. PLoS ONE 10(5): e0128010. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0128010
  11. Marin Cristian Ene, Oana Terţiu, Ovidiu Vrâncianu, Mariana Carmen Chifiriuc*. Vitamin D status in pediatric and adult Romanian population. Romanian Archives of Microbiology and Immunology, Vol. 77, Issue 3, pp. 198-212, July-September, 2018
  12. Niculescu, D.A., Capatina, C.A.M., Dusceac, R. et al. Arch Osteoporos (2017) 12: 113. https://doi.org/10.1007/s11657-017- 0407-3

_______________________________

ATENȚIE!

  1. Nu vă automedicați! 
  2. Statusul vitaminei D în organism este stabilit de medic, pe baza analizelor.
  3. Automedicația cu vitamina D este foarte periculoasă! Nu vă jucați cu sănătatea dumneavoastră și a familiei.

Consultații de nutriție

Consultațiile de Nutriție se desfășoară la clinică, dar și online.
Dacă alegeți efectuarea plății la recepție, vă recomandăm să utilizați plata cu cardul.
https://bioterramed.ro/politica-de-confidentialitate/

Magazin online
NUTRIȚIE

Consultațiile de Nutriție se desfășoară la clinică, dar și online.
BIO TERRA MED - Magazin online

Nutriție și Onco-Nutriție

Dr. Adriana Nae

Click pe imagine pentru a accesa profilul medicului.
Echipa - Nutritie si Onco-nutritie - Dr. Adriana Nae - HIFU Centre

Bio Terra Med
Grivița

Click pe hartă pentru mărire.


Bio Terra Med
Primăverii

Click pe hartă pentru mărire.


BLOG DE SĂNĂTATE

Abonează-te!






Loading


YOUTUBE

Abonează-te!


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


I LIKE BIO TERRA MED – Facebook

Facebook Pagelike Widget

I LIKE ECHOTHERAPY (ETREEC)

Facebook Pagelike Widget

Translate

© Bio Terra Med 2016. BIO TERRA MED S.R.L. J40/3308/2001 C.U.I: 13798304. Sediu: Calea Grivitei, nr. 3, sect. 1, Bucuresti. P.L. Str. Pictor I. Negulici, nr. 27, Sect. 1, Bucuresti. Iban: RO87INGB0000999904552137 BANCA: ING Bank. Cap. social: 1215000 lei