Recuperarea post AVC

Post AVC – există un nivel așteptat al calității vieții ? 

Cum putem recupera pierderea funcțională instalată?

Accidentul vascular cerebral (AVC) definește situația în care sistemul nervos central este lipsit de nutrimente și oxigen prin suspendarea circulației sanguine cerebrale. Cauza poate fi ischemia (întreruperea circulației) sau hemoragia (inundarea unei zone corticale prin sângerare spontană cauzată de ruperea unui vas sanguin la nivel cerebral).

De reținut că 1/3 dintre pacienții cu AVC recuperează complet, că a scăzut vârsta medie la care se instalează AVC și că a crescut prevalența afecțiunii în populație, devenind – conform statisticilor OMS – a treia cauză de deces după neoplazie și bolile coronariene, predominând la sexul masculin.

Este important să recunoaștem semnele de instalare ale AVC, deoarece, de rapiditatea aplicării terapiei depinde viața și/sau prognosticul funcțional ulterior.

Se face astfel referire la metoda FAST de identificare rapidă:

• F – “Face” este observarea unei asimetrii faciale la încercarea de a zâmbi,
• A – “Arms” este posibilitatea sau nu, de a ridica ambele brațe la orizontală,
• S – “Speech” identifică eventualele dificultăți în articularea cuvintelor, așa numită dizartrie și
• T – “Time” începe cursa contracronometru pentru ca persoana respectivă să ajungă cât mai repede la spital.

Trebuie subliniat că atitudinea terapeutică este coordonată intraspitalicesc de medicul neurolog, că diferă, raportat la tipul ischemic sau hemoragic al AVC și că se respectă în mod obligatoriu protocolul pentru procedurile intervenționale în AVC acute.

În AVC ischemic se realizează tromboliza (fibrinoliza) sistemică intravenoasă cu activator tisular de plasminogen (rtPA) în primele 4,5 ore de la debut (caracterizat prin tulburări de vorbire, de motricitate, senzația de amorțeală sau hipostezie într-un hemicorp, tulburare de vedere, cefalee severă, asimetrie facială). Dacă s-a depășit acest interval sau există contraindicații, se va recurge, în urmatoarele 6-12 ore, la tratament de repermeabilizare endovasculară prin tromboliza farmacologică intraarterială și trombectomie (extracția mecanică a trombului). 

În cazul AVC hemoragic se poate decide intervenția neurochirurgicală pentru evacuarea hematomului format și oprirea sângerării. Debutul suferinței este progresiv, se derulează pe parcursul minutelor / orelor, caracterizat fiind prin tulburari ale stării de conștiență, de sensibilitate, confuzie, tulburări de vorbire, devierea ochilor și capului, vărsături, deficit motor, dezechilibru, pierderea coordonării, pierderea stării de conștiență. Rata mortalității este mult mai crescută în cazul AVC hemoragic, de până la 50% în primele două zile.

Diagnosticul de AVC este confirmat de examenul CT cerebral.

Prognosticul este dependent de rapiditatea intervenției, de tipul  AVC, de gravitatea semnelor și simptomelor instalate și de asocierea tulburărilor de degluție, care se pot complica cu pneumonie de aspirație, de crizele de epilepsie care se suprapun unui deficit motor, depresia care lipsește pacientul de automotivație în încercarea de a se recupera, deficitul funcțional din hemicorpul afectat care conduce la risc accentuat de cădere și accidentare, inclusiv fractura, tulburările sfincteriene.

Programul de reabilitare post AVC

Este susținut de pacient, alături de o echipă multidisciplinară.

Echipa cuprinde specialistul neurolog pentru terapia de fond, specialistul în reabilitare medicală, cel în terapie ocupațională (TO), ergoterapeut, kinetoterapeut, logoped, psiholog, asistent social, asistent medical.

Programul urmat este complex și cuprinde:

• kinetoterapie (adaptarea efortului se face la capacitatea funcțională actuală deoarece există o decondiționare fizicală efort),
• hidrokinetoterapie,
• activitățile de zi cu zi, precum cele de îngrijire personală, diverse activități gospodărești și de ergoterapie,
• masaj terapeutic,
• ortezare,
• terapie robotizată (membrul superior este antrenat pentru prehensiune prin  susținere, inițiere și asistare mișcări, membrul inferior prezintă asistarea mersului și deplasarea în spațiu),
• utilizarea end-efectorilor (mănuși, cizme de mers),
• programe dinamice de reabilitare medicală prin terapie virtuală.

Faza I

Deficitul funcțional inițial este datorat fazei de hemiplegie flască în care nu există tonus muscular, iar mișcarea voluntară lipsește, dispar reflexele osteotendinoase fiziologice și se instalează cele patologice. Este faza în care pacientul se mobilizeaza pasiv (pentru menținerea engramei motorii la nivel cortical, a mobilității articulare), se practică masajul troficizant muscular, se posturează pentru evitarea escarelor, se tapoteaza pentru drenarea secrețiilor.

Faza II

După câteva săptămâni se instalează faza spastică în care apare hipertonia, se accentuează ROT și apare rezistența la întinderea mușchiului prin tendința la contractură. Programul de recuperare vizează o bună posturare segmentară și globală, kinetoterapie cu îndeplinirea unor obiective, precum desfășurarea activităților vieții zilnice (ADL), inclusiv cele de îngrijire și autoîngrijire. Sunt promovate mișcările ce recuperează funcția de prehensiune, asigură deplasarea și mersul în siguranță, promovând echilibrul, coordonarea și controlul mișcărilor, recâștigarea tonusului postural.

Se urmărește îmbunătățirea calității vieții pacientului cu recâștigarea independenței funcționale și reintegrare socio-familială și profesională.

Principiile programului de reabilitare medicală sunt:

• precocitatea începerii (încă din faza acută, la câteva zile dupa internare, atunci când starea pacientului este stabilă),
• derularea unor activități ce presupun utilizarea capacității de neuroplastie a sistemului nervos central (preluarea funcției neuronilor degenerați, de către cei sănătoși, neafectați),
• atitudine pozitivă față de pacient,
• consiliere psihologică,
• programele de kinetoterapie să fie perfect adaptate funcțional, să fie însoțite de terapie ocupațională și ergoterapie, să fie motivante, dinamice, să aibă un scop final, dificultate adaptată la înțelegerea și posibilitățile motrice ale pacientului,
• să se combată dizartria cu ajutorul logopedului,
• să se efectueze asistarea efortului prin orteze, cârje și dispozitive de mers,
• să se recurgă la utilizarea roboților, end-efectorilor și a terapiei virtuale ca mod de diversificare terapeutică.

Extrem de importantă este și combaterea factorilor de risc:

• fumatul,
• consumul de alcol,
• excesul ponderal, valorile glicemice crescute, profilul lipidic modificat, valorile crescute ale tensiunii arteriale,
• consumul exagerat de sare și zahăr,
• expunerii la stress professional și / sau familial,
• lipsa unui interval minim de mișcare (30 minute zilnic).

Programului de recuperare trebuie să fie instituit precoce, după cum menționam și să dureze min. 7 ore zilnic, prin implicarea pacientului în activități gospodărești ușoare.

Reabilitarea medicală a pacientului cu status post AVC care vizează recuperarea funcțională maximă, durează între 3 luni și doi ani.

Programări

Pe doamna Conf. Univ. Dr. Georgiana Tache o puteți găsi, pentru consultații, la Bio Terra Med Grivița.

Programele de recuperare se realizează la Bio Terra Med Primăverii – Fizioterapie, Kinetoterapie, Masaj.

Psihologie – Bio Terra Med Primăverii

Cea mai simplă și mai rapidă metodă de programare la Conf. Univ. Dr. Georgiana Tache este să completați formularul postat pe această pagină.