Scolioza la copii

Scolioza este cea mai complexă deviație a coloanei vertebrale. Aceasta apare ca o curbare a coloanei vertebrale în plan frontal (vizibil apare ca o  deviație laterală a axului normal al coloanei). Denumirea direcției scoliozei este dată de convexitatea acestei curburi. 

Scolioza poate fi dintr-o singură curbură pe toată lungimea coloanei sau localizată la nivel: cervical, toracal, lombar, aceasta fiind scolioză de tip “C”. 

Sunt situații când aceasta prezintă două curburi, una principală, iar cea de-a doua are rol compensator pentru prima, aceasta fiind o scolioză de tip “S”. 

Sunt și cazuri în care scolioza prezintă mai multe curburi.

Se poate observa la orice vârsta, dar frecvența cea mai mare este la copii și adolescenți.

Cauzele scoliozei la copii pot fi multiple:

1. Ereditare – uneori se moștenește
2. Constituționale – persoanele cu constituție lungă, fină
3. Predispozantă – perioada pubertății, fetele fiind mai afectate
4. Patologice – afecțiuni ale mușchilor, ligamentelor, articulațiilor
5. Torticolis – netratat la timp duce la deformări ale coloanei
6. Inegalitate membre
7. Paralizii cerebrale

Simptomatologia scoliozei la copii

Este destul de săracă la copii. Rareori aceștia pot acuza dureri în zona toracică sau lombară. De cele mai multe ori se solicită evaluare medicală la observarea unor asimetrii la nivelul umerilor sau la nivelul bazinului.

Scoliozele pot fi doar funcționale. Asta înseamnă că, deși spatele pare curbat și apar asimetrii la nivelul umerilor și bazinului, lipsește rotația vertebrală și gibozitatea (proeminență laterală).

La anumite teste pe care kinetoterapeutul le poate face se poate observa că acest tip de scolioză este reductibilă. În această situație putem vorbi de o atitudine scoliotică.

Atitudinea scoliotică poate apărea în situațiile următoare:

• stare de oboseală generală ce duce la oboseala musculară
• sprijin îndelungat și repetitiv pe un singur membru inferior
• o activitate îndelungată într-o poziție asimetrică
• inegalitate a membrelor inferioare

În lipsa unei activități fizice constante și în același timp echilibrante pentru musculatura implicată, la care se adaugă și factori endocrini și genetici, o atitudine scoliotică se poate transforma oricând într-o scolioză patologică.

Scolioza patologică nu apare niciodată doar din atitudini și actvități vicioase. Scolioza apare doar dacă aceasta este însoțită și de motivele mai sus menționate.

Părinții trebuie să ia legătura cu un specialist când observă unul sau mai multe semne din următoarea listă:

• Preferința copilului pentru postura soldină (sprijin pe un picior)
• Poziția capului înclinată într-o parte
• Umerii inegali (unul mai sus decât celălalt)
• Asimetria cutiei toracice (coaste mai ridicate pe o parte)
• Asimetria șoldurilor (unul mai sus ca celălalt)
• Lungimea picioarelor pare diferită
• Corpul pare înclinat într-o parte.

Tratamentul scoliozelor la copii

Scolioza poate fi tratată ortopedic, chirurgical și kinetic.

Tipul tratamentului optim pentru scolioză se alege în funcție de cât de accentuat este unghiul curburii.

În situațiile în care unghiul este până la 30⁰, tratamentul este exclusiv kinetic.

Când unghiul este între 30⁰-50⁰, tratamentul este kinetic și ortopedic (se recomandă purtarea de corsete), iar peste 50⁰ se intervine chirurgical, ca apoi să se continue cu kinetoterapie.

De menționat că profilaxia scoliozelor are un rol foarte important – este mult mai ușor să prevenim decât să tratăm! 

Este de preferat să se intervină cât mai rapid în corectarea atitudinii scoliotice, deoarece aceasta poate deveni o scolioză în sine. 

O atenție deosebită trebuie acordată copiilor aflați în puseu de creștere (intensă în înălțime) și în perioada pubertății. Cu atât mai mult dacă există cazuri în istoricul familiei.

Rolul kinetoterapiei:

• Lucrarea musculaturii paravertebrale în scopul scurtării (tonifiere), acolo unde este nevoie, și de alungire (relaxare), unde este cazul
• Conștientizarea posturii greșite cu scopul de a forma un reflex nou, automatizat, care să fie menținut și în afara ședințelor de kinetoterapie
• Păstrarea mobilității coloanei vertebrale
• Prevenirea apariției altor deficiențe
• Dezvoltarea mobilității cutiei toracice, care are un rol foarte important în respirație.

Este necesar ca programul de kinetoterapie să înceapă imediat după stabilirea diagnosticului.

Elaborarea lui va avea în vedere stadiul bolii, tipul scoliozei, caracteristicile psihosomatice ale pacientului. 

DE REȚINUT! 

Programul de kinetoterapie va fi efectuat continuu și susținut.

Despre programul KIDS MOVEMENT – small steps for GREAT ACHIEVEMENTS, în cadrul căruia Kinetoterapia pediatrică (0-16 ani) are rolul principal, poți citi mai multe aici.