1. Ce este arterita?
Arterita se referă la o boală a arterelor, iar cauza cea mai frecventă este ateroscleroza. Alte denumiri ale acestei boli sunt arteriopatia obliterantă sau boala arterială periferică. Această patologie poate să afecteze diverse artere, cum ar fi: arterele renale (cele care vascularizează rinichii), arterele mezenterice (cele care vascularizează intestinele), arterele membrelor superioare, arterele carotide și vertebrale (cele care vascularizează creierul), însă, cel mai frecvent, aceasta boală este evidentă la nivelul arterelor membrelor inferioare.
Afectarea aterosclerotică a arterelor presupune formarea de placi de aterom (“depuneri de grăsime”) pe pereții arterelor, conducând la îngustarea lor. Acest fenomen îngreunează circulația sângelui prin artera respectiva și astfel va ajunge mai puțin oxigen la țesuturile hrănite de artera respectivă. Astfel, țesuturile suferă din cauza oxigenării insuficiente.
2. Cum se manifestă arterita?
Afectarea aterosclerotică apare în timp de ani și zeci de ani, prezentând o evoluție progresivă.
Inițial, există o perioadă asimptomatică, în care pacientul nu prezintă acuze, în ciuda faptului că plăcile de aterom sunt prezente. Ulterior, o dată cu avansarea bolii apar simptomele, care diferă în funcție de arterele afectate. Spre exemplu, dacă vorbim despre afectarea arterelor renale, poate să apăra hipertensiune arterială și/sau insuficiența renală (funcționare deficitară a rinichiului); dacă sunt implicate arterele mezenterice (cele care hrănesc intestinele), poate să apară durerea abdominală postprandială (după masă); dacă sunt interesate arterele membrelor superioare poate să apară durerea la acest nivel după efortul fizic; dacă sunt afectate arterele carotide și vertebrale (cele care hrănesc creierul) pot să apară simptome diverse, cum ar fi amețeli, tulburări de vedere, amorțeli și alte simptome care pot să sugereze o insuficientă irigare a creierului.
Cu toate că toate arterele din organism pot fi afecatate de boala aterosclerotică, foarte frecvent prezentarea la medic se face pentru simptomele de la nivelul membrelor inferioare. În acest caz, în timpul mersului apar crampe musculare (contracții musculare dureroase și involuntare) la nivelul gambei, coapsei și chiar la nivelul feselor. Aceste crampe obligă pacientul să se oprească din mers și să se odihnească. La început simptomele apar la distanțe mari de mers, pentru ca ulterior suferința să se manifeste la distanțe din ce în ce mai mici, și chiar și în repaus. În cazurile severe de boală apar răni la nivelul picioarelor, care se vor vindeca foarte greu sau nu se vor vindeca deloc.
3. Care sunt factorii de risc?
Factorii de risc pentru afectarea aterosclerotică a arterelor periferice sunt, în principal, aceeași cu cei pentru afectareaaterosclerotică a arterelor coronare (cele care hrănesc inima). Afectarea arterelor coronare se mai numește și boală ischemică coronariană sau cardiopatie ischemică. În evoluția ei, boala ischemică coronariană poate provoca infarctul miocardic.
Acești factori de risc comuni pentru boala aterosclerotică sunt: fumatul, dislipidemia (valori crescute ale grăsimilor din sânge), hipertensiunea arterială și diabetul zaharat.
Obezitatea, cunoscută ca factor de risc pentru afectarea aterosclerotică a arterelor coronare, nu este clar asociată cu afectarea arterelor periferice.
Având în vedere că există factori de risc comuni, pacienții care au afectare aterosclerotică a arterelor periferice (de la nivelul membrelor superioare, inferioare, renale, mezenterice, carotide și vertebrale) prezintă frecvent și afectarea arterelor coronare.
4. Care dintre persoane sunt mai expuse ?
Persoanele mai expuse sunt cele care au unul sau mai mulți dintre factorii de risc enumerați mai sus.
5. Cum se tratează ?
Tratamentul este medicamentos, iar în anumite situații poate fi indicată asocierea tratamentului medicamentos cu cel intervențional (implantare de stent) sau chirurgical.
Tratamentul medicamentos se referă în primul rând la control factorilor de risc. Este foarte important ca pacientul să renunțe la fumat, să își trateze corespunzător hipertensiunea arterială, dislipidemia (nivelul crescut al grăsimilor din sânge) și diabetul zaharat.
Daca sunt afectate în principal arterele membrelor inferioare, este foarte important exercițiul fizic, cu mersul pe jos până la apariția durerilor, urmat de o pauză iar apoi reluarea mersului. Acest lucru favorizează apariția de vase de sânge colaterale (vase care ocolesc porțiunea afectată și care astfel ajută la oxigenarea țesuturilor periferice).
Tratamentul medicamentos, pentru care există evidență că îmbunătățește prognosticul pacienților, include antiagregantele plachetare (aspirina, clopidogrelul) și statinele (medicamente care scad colesterolul).
Există și tratament medicamentos care îmbunătățește calitatea vieții pacienților și crește distanța de mers (distanța pe care o poate parcurge pacientul fără apariția durerii). Din această categorie fac parte: cilostazolul și pentoxifilina.
În cazul pacienților la care simptomele nu se ameliorează prin tratament medicamentos sau în cazul celor care au o limitare importantă a activității fizice, se poate apela la tratamentul intervențional (implantare de stent) sau la tratamentul chirurgical.
6. Cum este diagnosticată?
Pentru a pune diagnosticul bolii arteriale periferice este necesar în primul rând examinarea fizică a pacientului și discuție cu acesta, discuție în urma căreia pot să reiasă simptomele tipice ale bolii.
Ulterior, dacă ne referim la boala arterială a membrelor inferioare, este utilă determinarea indicelui gleznă – braț (raportul între tensiunea măsurată la membrul inferior și cea măsurată la membrul superior).
O alta metodă de diagnostic, care nu prezintă riscuri pentru pacient și este ușor accesibilă, este ecografia Doppler arterial.
Există și metode de diagnostic cu o acuratețe superioară, dar mai puțin accesibile, asociate cu diverse riscuri, ceea ce le limitează indicația. Acestea sunt: arteriografia, angiografia Computer Tomografică și angiografia prin Rezonanță Magnetică.
Pentru consultații decontate CAS, vă puteți programa la Dr. Ruxandra Negoi, completând formularul de mai jos.
