Boala Parkinson (partea I)

Ce este boala Parkinson, când apare și cum poate fi diagnosticată

Boala Parkinson este a doua boală neurodegenerativă, ca frecvență de apariție după boala Alzheimer.

Are o evoluție progresivă și variabilă, care începe cu mulți ani înaintea debutului clinic. Vârsta de debut a bolii este între 40 și 70 ani, cu un vârf în decada a 6-a de viață, predominând la sexul masculin.

Boala Parkinson este consecința unui proces degenerativ neuronal difuz al sistemului nervos central, inclusiv a celulelor dopaminergice din substanța neagră mezencefalică în măsură să stopeze producerea de dopamină și să dezorganizeze sistemul de control al activității motorii.

Semnele de debut ale bolii Parkinson

Pot fi discrete: ușor tremor al unui deget, al mâinii, al unui picior, al bărbiei, rigiditate sau dificultate la mers, dificultate la schimbarea poziției (ridicarea din scaun), scris mic (micrografie) și înghesuit, flexie anterioară a trunchiului cu umerii coborâți, fața ca o mască, înghețată într-o expresie serioasă (mimica scăzută).

Parkinsonismul se caracterizează printr-o combinație între următoarele semnele clinice majore:

  • tremorul de repaus (semn instalat timpuriu, prezent la 70% dintre pacienți, diminuat în timpul somnului sau pe durata exercițiilor fizice)
  • hipokinezia (dificultate în inițierea actelor motorii, mai ales la trecerea de la un anumit tip de mișcare la altul, care se face după o perioadă de blocaj motor, stop complet sau înghețare a mișcării, determinând un aspect global de diminuare a complexității comportamentului motor, aspect întâlnit și în mersul cu pași târșâiți)
  • bradikinezia (scăderea vitezei de realizare a mișcărilor – lentoare ce deteriorează calitatea activităților zilnice)
  • rigiditatea musculară cu fenomenul de roată dințată și diminuarea mișcărilor automate (brațul nu pendulează în timpul mersului, scrisul este mic și înghesuit)
  • postura în flexie anterioară a trunchiuluicapul proiectat înainte, care împreună cu mersul cu pași mici, cu viteză variabilă, uneori cu fenomene de blocaj motor (freezing) predispun la dezechilibru și la căderi frecvente. Asociază tulburările de echilibru, control și coordonare mișcări.

Alte semne clinice sugestive sunt: somn neliniștit, facies hipomimic, cu instalarea măștii faciale, hipofonie, vorbire neclară, dificultăți la înghițire, probleme de memorie, confuzie, depresie, demență, constipație.

Examenele paraclinice precum imagistica convențională (RMN, tomodensitometrie), nu evidențiază modificări caracteristice bolii Parkinson, dar sunt utile pentru stabilirea diagnosticului inițial și pentru excluderea altor afecțiuni. Recent, se folosesc și metode radioizotopice specifice.

Metode de tratament

Tratamentul instituit precoce poate asigura ani asimptomatici.

Este necesară o evaluare cantitativă a severității bolii, ceea ce permite o supraveghere mai riguroasă a evoluției și a răspunsului terapeutic. O bună evaluare ajută la alegerea celui mai bun tratament.

Terapia este multidisciplinară prin implicarea unei echipe complexe formată din neurolog, gerontolog, medicul de familie, medicul de reabilitare medicală și fiziokinetoterapeutul, terapeut ocupațional, logoped, psiholog – lista rămânând deschisă.

Tratamentul stabilit ameliorează simptomele, dar nu vindecă boala.

Decizia privind alegerea agentului medicamentos este individuală și ține cont de vârstă și de costul tratamentului.

În partea a II-a a acestui articol vom vorbi despre opțiunile terapeutice pentru boala Parkinson.

Pentru programare la Conf. Univ. Dr. Georgiana Tache, vă rugăm să completați formularul de mai jos. 

SOLICITĂ PROGRAMARE

Dacă alegeți efectuarea plății la recepție, vă recomandăm să utilizați plata cu cardul.
Am citit politica de confidențialitate și prelucrare a datelor mele personale de pe acest site.

ABONEAZĂ-TE LA POSTĂRI

Loading

YOUTUBE BTM

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Item added to cart.
0 items - 0,00 lei