Recuperarea motorie în boala Parkinson

Boala Parkinson este a doua boală neurodegenerativă ca frecvență, după boala Alzheimer

Este o maladie neurologică cu evoluție cronică, a cărei etiologie și patogenie determină un proces neurodegenerativ cerebral extins. Pierderea neuronilor sistemului nigrostriatal duce la dereglarea neurotransmisiei în ganglionii bazali. Dezechilibrul care rezultă din decalajul dopaminei și acetilcolinei generează semnele clinice patognomonice ale bolii: tremorul de repaus, rigiditatea musculară, bradikinezia și instabilitatea posturală. Teama cea mai mare a parkinsonienilor este riscul de cădere, iar riscul de pneumonie de aspirație este cel mai mare generator de deces.

Nu trebuie tratată cu scepticism ideea reeducării funcționale a bolnavului prin kinetoterapie, chiar dacă boala este evolutivă

Recuperarea medicală se străduiește să mențină cât mai mult timp autonomia bolnavului într-un context familial favorabil. Programele kinetice sunt concentrate pe tonifiere, posturare, recăpatarea rezistenței, îmbunătățirea echilibrului și mersului, controlul tremorului în special al mâinilor, îmbunătățirea respirației și mimicii.

Recuperarea fizical-kinetică este cea mai eficientă abordare non-farmacologică pentru a ameliora echilibrul și perturbările stato-kinetice în boala Parkinson, contribuind – împreună cu terapia medicamentoasă cu țintă fiziopatologică – la ameliorarea parametrilor biomecanici ai mersului și reducerea riscul de căderi accidentale. Continuarea cu regularitate a programului de recuperare fizical-kinetic, individualizat și adaptat statusului neurologic individual, în condiții de deplină siguranță, poate fi realizată chiar în condițiile distanțării fizice impuse de cause diverse, precum pandemia SARS-Cov2, utilizând tehnicile moderne de telecomunicație (telemedicină), cel puțin la o parte dintre pacienții cu Parkinson.

Articolul este redactat de Elena Lungu, fiziokinetoterapeut in urma promovarii Facultății de Moașe și Asistență Medicală-specializarea “Balneofiziokinetoterapie și recuperare” din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București.